Platforma de Adaptare Școlară Incluzivă

Ce este EduPAȘI

Fiecare copil învață în ritmul lui. Unii au nevoie de mai mult timp, alții de altă cale de a ajunge la același rezultat, alții de un sprijin punctual într-o anumită perioadă. Legea recunoaște aceste diferențe și obligă școala să le ia în calcul — nu ca excepție, ci ca parte firească a felului în care se predă.

EduPAȘI traduce acest cadru în ceva utilizabil: ce prevede legea, cine decide, ce documente se întocmesc, ce se poate adapta la o oră de matematică sau de fizică și unde se oprește adaptarea. Rubrica se adresează în primul rând profesorilor și echipelor din școli, dar e scrisă ca să poată fi citită și de un părinte.

Cercetarea

Tot ce urmează pe această pagină, și mai ales manualul, se sprijină pe un studiu comparativ: ce face statul francez pentru elevii care nu țin pasul la matematică și ce din acel model are, deja astăzi, temei în dreptul românesc. L-am făcut pentru că despre educația incluzivă se scrie mult și se documentează puțin.

Conține comparația România — Franța pe nouă teme, cu marcarea explicită a ceea ce are temei legal la noi și a ceea ce nu are.

Dreptul la educație incluzivă

Temeiul este Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar (Monitorul Oficial nr. 613 din 5 iulie 2023). Echitatea și incluziunea sunt enunțate între principiile sistemului — art. 3 lit. i) și lit. l) — iar educația incluzivă are un capitol propriu.

Art. 67 obligă la o educație incluzivă de calitate pentru toți elevii și prevede, printre altele, camera-resursă în unitățile de învățământ. Art. 68 definește educația specială și integrată și enumeră explicit tulburările specifice de învățare. Art. 69 introduce nivelurile de sprijin și planul educațional personalizat, iar art. 71 alin. (1) permite prelungirea școlarizării cu până la trei ani. Pentru elevii care nu pot frecventa fizic școala din motive de sănătate, art. 72 alin. (18) garantează școlarizarea la domiciliu sau în spital.

Cele patru niveluri de sprijin

Legea nu împarte elevii în categorii, ci sprijinul în intensități. Ideea e simplă: cu cât nevoia e mai mare, cu atât intervenția e mai densă — dar elevul rămâne, pe cât posibil, în clasa lui.

Parcursul unei orientări școlare

Traseul e reglementat de Ordinul comun nr. 1985/1305/5805/2016 (MO nr. 1019 din 19 decembrie 2016). Sunt două trasee distincte, care se confundă des:

Cele două certificate sunt diferite și se obțin separat. Pentru școală, cel care contează este certificatul de orientare școlară și profesională. Valabilitatea este, de regulă, un an școlar sau un nivel de învățământ.

Instrumentele parcursului

Teme de consultat

Manualul Parcursului Incluziv

Prima ediție acoperă disciplinele STEM: matematică, fizică, chimie, biologie și informatică. Este scris pentru profesorul care intră mâine la clasă: fiecare capitol pornește de la o dificultate observabilă și oferă adaptări care nu coboară pretenția, ci schimbă drumul spre ea.

Următoarele ediții — limbă și comunicare, discipline socio-umane — sunt în lucru.

Tulburările specifice de învățare

Art. 68 alin. (5) din Legea 198/2023 le enumeră explicit: dislexia, disgrafia, disortografia și discalculia. Metodologia de lucru este OMEN nr. 3124/2017 (MO nr. 117 din 10 februarie 2017), care reglementează identificarea, intervenția și adaptările de evaluare.

Un elev cu dislexie nu citește mai puțin bine pentru că nu se străduiește, iar unul cu discalculie nu confundă cifrele din neatenție. Adaptările nu sunt favoruri: ele elimină un obstacol care nu are legătură cu ce vrem de fapt să măsurăm.

Adaptarea examenelor naționale

Art. 69 alin. (15) din Legea 198/2023 prevede egalizarea șanselor la Evaluarea Națională, la bacalaureat și la examenele de certificare. În practică, adaptările se aplică prin procedura anuală a Ministerului Educației — pentru sesiunea 2026, nr. 32.051 din 27 octombrie 2025 — împreună cu ordinele care organizează sesiunea 2026 — OMEC nr. 6.058/2025 pentru Evaluarea Națională și nr. 6.059/2025 pentru bacalaureat — care se aplică peste metodologiile de bază din 2010, încă în vigoare.

Ce se poate adapta, pe scurt:

• timp suplimentar de lucru, de cel mult două ore;
• subiecte în Braille sau cu caractere mărite;
• dictarea răspunsurilor către un profesor asistent;
• interpret mimico-gestual;
• tehnologie asistivă, fără acces la internet;
• pauze la cerere, sală separată, însoțitor.

Candidații cu deficiențe de auz nu susțin proba de înțelegere a unui text audiat la competențele lingvistice.

Cine face ce

Texte de referință

Actele normative pe care se sprijină această pagină, verificate în textele publicate. Pentru uz oficial, consultați întotdeauna versiunea consolidată de pe portalul legislativ.