EduPAȘI

Cercetare Kulturosfera · Volumul I

Educație incluzivă în disciplinele STEM

Un studiu comparativ asupra a ceea ce face statul francez pentru elevii care nu țin pasul la matematică — și asupra a ceea ce din acest model are, deja astăzi, temei în dreptul românesc. Nu este o pledoarie pentru importul unui sistem. Este inventarul a ceea ce se poate face luni dimineață, la clasă, fără să schimbăm nicio lege.

teme de cercetare, în surse primare

sisteme comparate, franceza și cel românesc

2026

stadiul dreptului la data redactării

Manifest

Un copil care nu înțelege fracțiile nu are nevoie de mai puțină matematică. Are nevoie de altă cale spre aceeași matematică.

Aceasta este teza acestei cercetări, și nu este o formulă generoasă. Este o constatare care se poate verifica: sistemele care coboară pretenția pentru elevii fragili obțin, măsurabil, mai puțin decât cele care păstrează pretenția și schimbă drumul. Diferența dintre a adapta și a renunța nu este de nuanță — este diferența dintre un elev care termină gimnaziul știind ceva și unul care termină gimnaziul.

Educația incluzivă este tratată, la noi, ca o chestiune de bunăvoință. Este, de fapt, o chestiune de competență didactică. Un profesor care nu știe să facă accesibilă o problemă de proporționalitate nu este un profesor mai puțin binevoitor decât altul: este un profesor căruia nimeni nu i-a arătat cum.

Am ales matematica pentru că e disciplina-test. Aici eșecul se vede primul, se cumulează cel mai repede și se ascunde cel mai greu. Un elev poate traversa gimnaziul citind prost fără ca cineva să reacționeze; nu poate traversa gimnaziul fără să știe ce este o fracție, fără ca asta să apară în fiecare oră.

Ce nu este acest document

Nu este un act normativ și nu are pretenția de a fi. Nu este nici o critică a profesorilor: cercetarea arată constant că problema stă în lipsa instrumentelor, nu în lipsa voinței. Și nu este o propunere de a copia Franța — inclusiv pentru că Franța își recunoaște public eșecurile, iar acelea sunt prima parte pe care merită să o citim.

De ce sistemul francez

Am ales-o pentru trei motive care nu țin de rezultate, ci de metodă.

Are o doctrină explicită, nu doar dispozitive

Franța a formulat în texte publice ce înseamnă a adapta: distincția dintre accesibilizare și compensare, tripticul manipulare–verbalizare–abstractizare, separarea dintre dificultate și tulburare. Sunt instrumente de gândire, nu rețete. Un profesor care le are poate raționa despre un caz pe care nu l-a mai întâlnit.

A pus adaptarea în sarcina profesorului obișnuit

Cea mai puternică idee a sistemului francez este că accesibilizarea pedagogică este datoria de drept comun a profesorului de la clasă — nu a specialistului, nu a comisiei, nu a unui dosar. Este ceea ce împiedică externalizarea problemei.

Își publică propriile eșecuri

Curtea de Conturi, inspecțiile generale și Senatul francez au publicat, între 2023 și 2026, rapoarte care spun deschis că modelul nu funcționează cum trebuie. O reformă majoră a fost abandonată după paisprezece luni pentru că un raport de inspecție a arătat că nu ajută exact publicul pentru care fusese făcută. Această capacitate de autocorecție este ea însăși o practică de importat.

Cum a fost făcută cercetarea

Decupare în teme independente

Douăzeci și șase de teme pentru sistemul francez — cadrul juridic, fiecare dispozitiv în parte, programele, obstacolele cognitive, didactica, materialele, observarea, evaluarea — și zece pentru cel românesc. Fiecare temă are un perimetru strict, ca să se poată verifica separat.

Cercetare exclusiv în surse primare

Texte de lege, ordine, buletine oficiale, ghiduri ministeriale, rapoarte de inspecție, date statistice oficiale. Sursele secundare au fost folosite doar pentru a localiza textul primar, niciodată ca temei.

Verificare adversarială, temă cu temă

Fiecare temă a fost redeschisă de o a doua cercetare independentă, cu instrucțiunea explicită de a căuta erori: referințe inventate, acte abrogate prezentate ca fiind în vigoare, cifre necoroborate, atribuiri greșite de teorii, informații depășite de o reformă recentă.

Constatarea centrală

Dacă din toată cercetarea ar trebui reținut un singur lucru, este distincția pe care se sprijină întreaga politică franceză — și care la noi nu are un nume.

Accesibilizare

Transformarea mediului de învățare pentru toți: enunțuri lizibile, sarcini descompuse, suporturi adaptate, organizarea clasei. Este datoria obișnuită a profesorului. Nu cere niciun dosar, nicio comisie, nicio notificare.

Compensare

Măsura individuală notificată de o comisie: însoțitor uman, material adaptat, orientare într-un dispozitiv. Cere evaluare, decizie și act.

Consecința practică este imediată și schimbă conversația din cancelarie: afirmația „elevul acesta nu are dreptul la adaptări pentru că nu are certificat” este, în doctrina franceză, falsă. Adaptarea pedagogică precede orice act administrativ și este independentă de el.

Iar partea cea mai instructivă este autocritica. Raportul comun al inspecțiilor generale franceze din august 2023 constată că școala „s-a investit insuficient” în accesibilizare și că a devenit, prin modul în care completează dosarele de evaluare, un prescriptor ascuns: cere ajutor uman în loc să documenteze ce a adaptat. Curtea de Conturi formulează același lucru bugetar — recurs preponderent la acompaniere, în detrimentul accesibilizării.

Arhitectura dispozitivelor

Franța nu are un singur răspuns, ci o gradație de structuri, fiecare cu un public definit în text și cu o cale de decizie proprie. Distincțiile dintre ele sunt mai importante decât structurile în sine.

Dificultatea școlară gravă nu este handicap și are un traseu separat

SEGPA — secțiile de învățământ general și profesional adaptat — primesc elevi cu „dificultăți școlare grave și persistente cărora nu le-au putut remedia acțiunile de prevenție, de ajutor și de sprijin”. Orientarea trece printr-o comisie a Educației Naționale, nu prin comisia de handicap. Textul interzice explicit orientarea motivată doar prin tulburări de comportament sau prin necunoașterea limbii.

Circulara nr. 2015-176 din 28 octombrie 2015, în vigoare

Dispozitivul de sprijin nu este o clasă

Elevii ULIS „sunt elevi cu drepturi depline ai unității școlare, clasa lor de referință este clasa corespunzând aproximativ clasei lor de vârstă”. Fac matematică în clasa obișnuită, cu profesorul de matematică; regruparea servește la reluarea a ceea ce s-a făcut în clasă și la învățări imposibile altfel. Coordonatorul poate interveni chiar în ora de matematică — este o modalitate prevăzută de text, nu o favoare.

Circulara nr. 2015-129 din 21 august 2015

Pentru tulburările de comportament, nivelul cognitiv nu se coboară

Publicul institutelor terapeutice și pedagogice este definit ca având dificultăți psihologice care perturbă grav accesul la învățare, dar „în ciuda unor potențialități intelectuale și cognitive păstrate”. Consecința didactică este contraintuitivă și fermă: se diferențiază pe axa suportabilității — durată, format, expunere publică a erorii — nu pe axa dificultății. Coborârea exigenței este citită ca dispreț.

Art. D. 312-59-1 din Codul acțiunii sociale, decretul nr. 2005-11

Cifra care descrie publicul, nu opinia despre el

La evaluările naționale de început de clasa a VI-a, 96% dintre elevii de SEGPA se află în grupele cele mai slabe la matematică, față de 32% din ansamblul elevilor. Niciun elev de SEGPA nu se află în grupele cele mai performante. Diagnosticul inițial nu poate porni de la programa clasei.

Notă de informare a serviciului de statistică al ministerului, octombrie 2025

Programa nu se reduce

Acesta este punctul în care distanța dintre practica franceză și practica românească este cea mai mare, și cel care contează cel mai mult pentru un profesor de matematică.

Principiul, în formularea textului francez

Adaptarea privește „amenajarea situațiilor, a suporturilor și a ritmurilor de învățare, ajustarea demersurilor pedagogice” — și se face „păstrând un nivel înalt de exigență, prin raportare la trunchiul comun”. Nu există niciun text care să autorizeze eliminarea de conținuturi.

Un elev rămas cu ani în urmă nu iese din programa clasei lui de vârstă

Mecanismul juridic este elegant: achizițiile se evaluează „pe baza cunoștințelor și competențelor așteptate la finalul ciclurilor 2, 3 și 4”. Un elev de clasa a VIII-a poate fi deci evaluat legal cu descriptori de ciclu primar, fără să fie scos din clasă și fără să i se scrie undeva că are „programă redusă”. Ce se schimbă este referința de evaluare, nu apartenența.

Art. D. 122-3 din Codul educației

Lacunele se tratează printr-o rubrică a programei obișnuite

Programele franceze noi conțin, la fiecare nivel și temă, o rubrică Automatisme, definită explicit ca sprijinindu-se „pe conținuturi care au fost studiate fără să fie automatizate la nivelul precedent”. Recuperarea nu e un dispozitiv separat, e o parte a programei. Iar textul adaugă un argument pedagogic pe care merită să-l reținem: automatismele produc „progrese vizibile și rapide”, deci sunt locul de unde se începe cu un elev descurajat.

Programa de matematică pentru ciclul 4, ordinul din 18 februarie 2026

Ce funcționează la clasă

Doctrina franceză pentru elevii cu nevoi particulare nu este „diferențierea” difuză, ci patru piloni, toți susținuți de texte instituționale și de sinteze științifice publice.

Predarea explicită are cel mai puternic efect tocmai la elevii cu dificultăți

Structura este „eu fac / facem împreună / faceți singuri”, cu modelaj scurt în care profesorul își verbalizează raționamentul. Punctul operațional cel mai ușor de aplicat mâine: verificarea înțelegerii nu se face prin „ați înțeles?”, ci prin „poți să repeți cu cuvintele tale?”, „explică-mi cum ai ajuns la rezultat”, „de ce metoda colegului este corectă?”.

Sinteza Consiliului științific al educației naționale, iunie 2022

Ilustrațiile care „ajută” scad reușita elevilor slabi

Rezultat contraintuitiv, preluat în ghidul oficial: o ilustrație care reia informațiile din enunț nu are efect asupra elevilor buni, dar are efect negativ asupra celor slabi la calcul, pentru că multiplică sursele de informație și crește încărcarea cognitivă. Din același motiv, valorile se scriu pe figură, nu într-un tabel alăturat.

Ghidul ministerial pentru rezolvarea de probleme, ciclul 3

Schema nu se cere niciodată ca obligație

„Realizarea unei scheme nu trebuie niciodată cerută”, cu excepția ședințelor dedicate învățării unui tip nou de schemă. Motivul este explicit cognitiv: schema trebuie să ușureze memoria de lucru, nu să adauge o dificultate în plus. Iar competența de a reprezenta „nu se dezvoltă spontan” — se predă, structurat, pe mai mulți ani.

Ghidul ministerial pentru rezolvarea de probleme, ciclul 3

Adaptarea are patru trepte, iar regula este să te oprești la cea mai mică

Ajutoare pentru toți, apoi ajutoare punctuale pentru un grup, apoi amenajări pentru un elev, apoi compensări. Primele două păstrează obiectivele intacte și nu stigmatizează pe nimeni. Majoritatea profesorilor sar direct la treapta a treia.

Metodologie de didactica matematicii, difuzată în formarea continuă franceză

Fonturile „pentru dislexie” nu funcționează; spațierea, da

Copiii dislexici nu citesc mai repede în fonturile dedicate decât în Arial și le preferă majoritar pe cele obișnuite. Ce ameliorează efectiv lizibilitatea este spațierea între litere și cuvinte, interlinia și corpul de literă. Un mit costisitor, demontabil gratuit.

Studii de eye-tracking pe cititori dislexici, 2016 și 2018

Evaluarea fără nota mincinoasă

Problema pe care orice profesor român o recunoaște imediat: dacă adaptezi proba, nota nu mai spune nimic; dacă nu o adaptezi, elevul ia 2 la infinit. Franța a formulat problema deschis și a produs un instrument pentru ea.

Se adaptează doar competențele periferice, niciodată obiectivul evaluat

Se separă trei straturi: obiectivul evaluat, care nu se atinge niciodată; prerechizitele disciplinare, care se echipează cu tabele și formulare; și competențele periferice — citit, scris, calcul automatizat, gest motor — care se ușurează. Regula scrisă pe foaia de pregătire, înainte de fiecare probă: ce evaluez, ce echipez, ce ușurez. Cine nu poate completa cele trei linii nu e pregătit să adapteze proba.

Platforma ministerială de resurse pentru educația incluzivă

Riscul notei adaptate este documentat oficial, nu doar bănuit

Inspecția constată ambele fețe: elevii fragili „se simt valorizați pentru că obțin note bune”, ceea ce reface încrederea — dar profesorii înșiși consideră aceste note „nedrepte”, chiar „mincinoase”, iar ceilalți elevi resimt o nedreptate. Soluția identificată nu este renunțarea la adaptare, ci o probă comună periodică, pe care toți o susțin, ca elevul să-și poată situa nivelul real.

Raport al inspecției generale, mai 2025

Există o certificare reală la un nivel inferior, care nu este un premiu de consolare

Pentru elevii școlarizați în învățământul adaptat, certificarea de final de gimnaziu nu se obține printr-o probă scrisă de matematică, ci prin evaluarea de către proprii profesori a nivelului de stăpânire a competențelor, la referința de final de ciclu primar-gimnazial timpuriu, plus o probă orală pe un dosar. Pragul e de 200 de puncte din 400. Consecința: poziționarea făcută de profesor în carnetul școlar este examenul.

Ordinul din 19 iulie 2016 privind certificatul de formare generală

Ce nu funcționează nici acolo

O cercetare care ar prezenta Franța ca model ar fi inutilă. Partea cea mai folositoare a acestui studiu este inventarul eșecurilor recunoscute public — pentru că sunt exact capcanele în care am intra și noi.

Compensarea a înghițit accesibilizarea. Însoțitorii au devenit al doilea corp profesional al Educației Naționale; Senatul numește modelul „nesustenabil bugetar”.
Formarea nu ține pasul. Doar 69% dintre posturile de învățământ specializat sunt ocupate de profesori efectiv specializați.
Rezultatul final rămâne dur. Raportul inspecțiilor formulează fără menajamente: 80% dintre elevii cu handicap nu obțin bacalaureatul.
Timpul de școală din instituțiile medico-sociale este foarte mic — și, până în 2026, nici măcar măsurat la nivel național.
Modelul e contestat internațional. Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a criticat în 2021 menținerea unor structuri separate, inclusiv a dispozitivelor din interiorul școlilor obișnuite.
Instabilitatea normativă este ea însăși un obstacol. O reformă a grupelor pe nevoi a fost impusă, anulată de instanța administrativă supremă pentru incompetența ministrului, reintrodusă prin decret, apoi făcută facultativă — în doi ani.

Lecția care se importă cel mai ieftin

Un sistem care publică „80% dintre elevii noștri cu handicap nu au bacalaureatul” și care își anulează propriile reforme când un raport arată că nu funcționează este un sistem de la care se poate învăța — inclusiv, și mai ales, din eșecuri. Această capacitate nu costă bani.

Ce înseamnă pentru România

Comparația de mai jos este deliberat prudentă. Fiecare rând spune ce există la noi în text, ce există acolo, și marchează dacă mecanismul are sau nu echivalent în dreptul românesc. Unde propunem ceva ce nu decurge din lege, o spunem.

Dreptul la adaptare curriculară

Temei legal

România

Legea nr. 198/2023 și Ordinul nr. 1985/2016 prevăd adaptarea curriculară, planul de servicii individualizat și planul de intervenție personalizat.

Franța

Aceeași logică, cu o precizare pe care textele noastre nu o fac: adaptarea privește suportul și ritmul, nu conținutul, și se face „păstrând un nivel înalt de exigență”.

Distincția accesibilizare / compensare

Fără echivalent la noi

România

Nu există un cuplu conceptual echivalent numit ca atare, iar practica leagă în general adaptarea de existența unui certificat de orientare.

Franța

Distincție doctrinară centrală, repetată în toate textele: accesibilizarea nu cere nicio notificare și este datoria profesorului de la clasă.

Structură pentru dificultatea școlară gravă fără handicap

Fără echivalent la noi

România

Publicul echivalent celui din SEGPA nu are, la noi, o structură dedicată; rămâne în clasa obișnuită, cu sprijin dacă există post.

Franța

SEGPA: patru clase, maximum 16 elevi pe clasă, program de gimnaziu adaptat, orientare printr-o comisie proprie și certificare la final.

Tulburările specifice de învățare

Temei legal

România

Art. 68 alin. (5) din Legea nr. 198/2023 le enumeră explicit — dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie — iar OMEN nr. 3124/2017 reglementează identificarea și adaptările.

Franța

Cadru comparabil, dar însoțit de ghiduri didactice de sute de pagini pe fiecare temă și de o platformă cu fișe de adaptare pe tipuri de nevoi.

Ghiduri didactice de disciplină pentru profesorul de la clasă

Fără echivalent la noi

România

Nu există un corpus echivalent de ghiduri ministeriale de didactica matematicii pentru elevi cu dificultăți.

Franța

Patru ghiduri fundamentale, între 150 și 213 pagini, plus un document dedicat automatismelor și bănci de secvențe gata construite, în versiune de sprijin și de aprofundare pe aceeași noțiune.

Gradarea sprijinului

Temei legal

România

Legea nr. 198/2023, art. 69 alin. (2), instituie patru niveluri — bazal, suplimentar, intensiv, special — cu efecte curriculare distincte pentru fiecare. Este mai granular decât orice avea legea anterioară.

Franța

Nu există o scală unică de niveluri; gradarea se face prin alegerea dispozitivului și prin cele patru trepte de adaptare didactică.

Reducerea conținuturilor

Fără echivalent la noi

România

Art. 69 alin. (6) permite explicit „o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%” la nivelul II, iar alin. (7) lit. b) permite curriculum modificat la nivelul III.

Franța

Niciun text nu autorizează reducerea. Adaptarea privește situațiile, suporturile și ritmurile, „păstrând un nivel înalt de exigență”.

Principiul accesibilizării

Temei legal

România

Există, dar îngust: OMEN nr. 3124/2017 definește adaptarea drept „orice măsură prin care se accesibilizează curriculumul național” și afirmă la art. 6 că elevii cu tulburări de învățare „pot dobândi competențele generale și specifice prevăzute de curriculumul național”. Se aplică doar dislexiei, disgrafiei, disortografiei și discalculiei.

Franța

Același principiu, enunțat pentru toți elevii, în textele de bază. Cuvântul „accesibilizare” lipsește cu totul din Legea 198/2023.

Ce este un instrument compensatoriu

Temei legal

România

Definiția din OMEN nr. 3124/2017, art. 5 lit. m), este mai precisă decât orice formulare franceză echivalentă: instrumentul „absolvă elevul de o prestație care devine dificilă din cauza tulburării, fără să îi faciliteze, din punct de vedere cognitiv, sarcina de lucru”.

Franța

Aceeași idee, exprimată prin separarea obiectivului evaluat de competențele periferice — dar fără o definiție normativă la fel de exactă.

Reguli de notare pentru elevii cu curriculum adaptat

Fără echivalent la noi

România

Regulamentul în vigoare, OME nr. 5726/2024, nu conține nicio prevedere specială: aceleași note, același număr minim, aceleași reguli de corigență și repetenție. În gimnaziul de masă nu există rubrică de catalog pentru curriculum adaptat.

Franța

Evaluare pe niveluri de stăpânire, bilanț de sfârșit de ciclu și o certificare alternativă reală la finalul gimnaziului.

Niveluri de stăpânire

Temei legal

România

Apar pentru prima dată: standardele naționale de evaluare pentru clasele I–VIII, lansate în consultare publică la 13 iulie 2026, descriu trei niveluri — de bază, consolidat, avansat. Nu conțin însă nicio prevedere pentru elevii cu cerințe speciale.

Franța

Patru niveluri de stăpânire, aplicate de un deceniu, cu bilanț obligatoriu la sfârșit de ciclu.

Cele trei straturi ale evaluării adaptate

Propunere Kulturosfera

România

Nu există un instrument normativ care să separe obiectivul evaluat de competențele periferice. Propunem adoptarea lui ca practică profesională — nu cere nicio modificare de act normativ.

Franța

Regula „ce evaluez / ce echipez / ce ușurez”, difuzată prin platforma ministerială de resurse.

Cifrele care încadrează discuția

În anul școlar 2023–2024, în învățământul de masă erau înscriși 51 784 de elevi cu cerințe educaționale speciale și existau 1 852 de profesori de sprijin — un raport mediu de 1 la 28, față de standardul legal de 1 la 8–12. Extremele comunicate oficial merg de la 1 la 10 în Tulcea până la 1 la 140 în Galați.

Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2026 arată că doar 31% dintre copiii cu dizabilități sunt școlarizați în școli de masă și că 61,6% părăsesc timpuriu educația, față de o medie europeană de 24,6%.

Concluzia comparației

România are, pe hârtie, o arhitectură mai fină decât cea franceză — patru niveluri de sprijin, definiții precise ale instrumentelor compensatorii, un principiu de accesibilizare formulat corect. Ce îi lipsește nu este viziunea, ci stratul intermediar: metodologiile de aplicare, ghidurile disciplinare, resursele pentru profesorul de la clasă și oamenii care să le ducă la capăt. Franța a construit exact acest strat și, chiar și așa, își recunoaște eșecurile. Noi avem legea și nu avem stratul.

Metodologiile prevăzute de Legea 198/2023 — regulamentul educației incluzive, modelul planului educațional personalizat, metodele de evaluare adaptate — nu erau adoptate la data redactării. Până la publicarea lor se aplică ordinele din 2011 și 2016. Verifică anual ce s-a schimbat.

De aici încolo: manualul

Cercetarea răspunde la întrebarea „ce se știe”. Manualul răspunde la întrebarea „ce fac luni la ora a treia”. Sunt două documente diferite și au fost scrise ca atare.

Manualul Parcursului Incluziv preia din cercetare numai ce se poate aplica într-o clasă românească, în condițiile de astăzi: programa recomandată pe niveluri, automatismele pe clase, așteptările pe trei praguri, adaptările pe tipuri de dificultate, modul de observare și de notare. Prima ediție acoperă disciplinele STEM și începe cu matematica.

Fiecare recomandare din manual poartă aceeași etichetă ca în această pagină. Un profesor trebuie să știe, în orice moment, dacă ceea ce citește este o obligație pe care o poate cita, o practică pe care o poate împrumuta sau o propunere pe care o poate refuza.

Ediția STEM

Manualul Parcursului Incluziv

Partea operațională a acestei cercetări: ce predai, ce ceri, cum observi și cum notezi.

Deschide manualul →

Corpusul de surse

Cercetarea s-a sprijinit exclusiv pe surse primare. Lista de mai jos este categorială; referințele punctuale apar în corpul fiecărei constatări.

Franța — texte normative

Dreptul la școlarizare, compensare, proiect personalizat

Legea nr. 2005-102 din 11 februarie 2005